Serios!

Voi, cei care intraţi aici, aflaţi că toate postările de pe acest blog,fără excepţie, sunt pamflete,pure ficţiuni,produsul imaginaţiei autorului,sau interpretări parodice ale realităţii în viziunea strict personală a acestuia.

vineri, 30 mai 2014

Aer Lingus, vorbe de Dușa și cei 6 coșbuci


Doamnelor, domnișoarelor, și...de ce nu?, domnilor, cînd auziți de Aer Lingus, nu vă bucurați prea tare. Nu e vreo tehnică modernă bazată pe suflat, inhalat sau aere fasolice. Sau vreo firmă, SRL, PF, Întreprindere Individuală, ceva, care prestează serviciul la care să vă fie un picuț rușine că vă gîndiți, și-l prestează atît de bine încît parcă plutești, ești în aer. Ba chiar te face să te întrebi pe undeva, dacă nu cumva s-au asociat Mircea Badea cu Gîdea sau Radu Banciu cu Turcescu și și-au deschis ditamai firmele, ca  niște profesioniști care este ei. La cît de pricepuți într-ale limbii...române sunt deontologii, poate s-au gîndit cu capu` că e timpul să monetizeze anii lungi de practică făcută prin locuri dosnice, prin spatele lui Voiculescu, recte Băsescu.

  Aer Lingus nu e nici măcar un sextoy cu aer comprimat sau vreo aplicație pentru smartfeon, dragi pițipoance! Nu.
   E compania aeriană națională a Irlandei. 
Însă după cum spuneam în dășchidere, nu vă bucurați prea tare, deoarece Românialiberă, varianta online, ne informează, cităm: ”Compania aeriană Aer Lingus a sistat zborurile din cauza unei greve a însoțitorilor de zbor. MAE român a transmis o avertizare de călătorie”. Pînă aici e clar. Ce nu ni se spune, sunt motivele acestei greve. Ce au cerut acești însoțitori de zbor și nu li s-a dat? Sau, ce au tot dat, deși, poate că nu întotdeauna li s-a cerut? De ce doar însoțitorii protestează? De ce nu și însoțitoarele? Ele sunt satisfăcute, înțeleg.
   Poate că e tot din cauza conflictului cu englejii. Ca la noi cu ungurii. Au vrut și ei, săracii, măcar dreptul la limba lor! Autonomie: toate avioanele, pistele, parașutele să fie bilingve! Că altă explicație n-am pentru denumirea acestei companii, Aer Lingus.
   Sau poate că am: au botezat-o astfel, ca să nu uite piloții să mai scoată din cînd în cînd limbile din halba cu bere, pericol de asfixiere. În Irlanda e cunoscută și sub denumirea de besfixiere. Bei, bei, dar trebuie să mai iei și aer din cînd în cînd. Că, orișicît,  ai un avion de condus! Vorba proverbului: nu tot ce zboară se mănîncă, se mai și bea și pe limba ei piere!

*
Uite-acuș acușa ș-o știre cu Mircea Dușa!
Dar fiindcă ministru-i vax, o dăm pe Mediafax!

Dincolo de tragedia de fond a acestei știri, ne atrage atenția titlul redactat oarecum în grabă, al prestigioasei agenții de știri Mediafax.
 Cînd te uiți repede peste imaginea alăturată, rămîi un pic nedumerit.
Cum adică 26 de militari au căzut în teatre? Dar ce căutau acolo?! Mai ales cei care au prins olecuță de armată știu că apeviștii cad, îndeobște, în cîrciumi, nicicum în teatre sau în biblioteci. 
  Se pare că principalul vinovat pentru aceste ”pierderi” este un anumit insurgent, pe numele său de cod, Andrei Șerbet. Sau Șevron. Ba nu, ăla-i cu gazele pe șest...Șerban! Ăsta e: Andrei Șerban. Ce nume tîmpit, îți dai seama din prima că e uz de falș! 
Acest inamic a surprins trupele române cu o strategie nemaiîntîlnită. A profitat de disponibilitatea armatei române de a sări în ajutorul cetățenilor patriei - de asta e armata, nu? - mai ezact de dăruirea militarului român în situații de calamități ale naturii. Au și fost cîteva ierni grele în care oștenii români au luptat cu nămeții, scoțînd de sub aceștia reporterii Antenei 3 și pe Cătălin Radu Tănase. Pe acesta l-au scos mai greu, că nu voia să iasă. Tot zicea că reportajul îl costă o grămadă de bani. Ce-i drept, era filmat vara, cu zăpadă adusă din Laponia, la pachet promoțional cu 2 reni și un Moș Crăciun. Gospodar om Cătălin Radu Tănase! Vorba lui: reporteru adevărat, vara își face știre cu zăpadă și pe secetă știre cu inundație! L-am întrebat: și pe alea cu babe violate, cînd le faceți? Mi-a răspuns scurt: ”cînd avem drum prin Vaslui”.
Ca să revin la Andrei Pleașcă, pardon, Preșu, nu băi, ăsta, Șerban, ca pe regina manelelor, doamna Carmen. Ce a făcut escrocu. A pus pe toate teatrele niște afișe mari, pe care scria ”Troienele”. Soldații noștri, instruiți ca, atunci cînd dau de troiene, să lase tot și să scoată oamenii de sub ele, au dat năvală în teatre, cu lopeți, hîrlețe, cu ce-au mai apucat. Oamenii au crezut că face parte din piesă și au aplaudat. Că așa e piesele moderne, interactive. Numai că oamenii noștri n-au știut în ce se bagă. Fiind un mediu puternic culturalizat, iar dînșii neavînd măștile de gaze pă figuri, au leșinat. Au căzut psihic. Adică au adormit pe loc! Ambuscadă.
   Dar am luat măsuri. Am început cu jandarmeria. Trebuie să-i obișnuim cu cultura, trebuie să fim pregătiți pentru mijloacele și tehnicile cele mai moderne de luptă. Cititul e cheia! În fiecare seară, bravii noștri jandarmi trebuie să citească un fragment din CLICK. Cine citește un ziar întreg într-o seară, primește Libertatea. Ce pot să spun...Libertatea se cîștigă greu!

*

   Ieri dimineață chiar s-a întîmplat să fie joi. Și a continuat așa, toată ziua, fără oprire, pînă azi, vineri.
  Faptul că a fost joi nu m-a oprit să nu remarc scena din imaginile alăturate.
 Acești domni care sprijină peronul, stînd în buci ca șase coșbuci, așteptîndu-l pe George care nu mai vine. Nici trenul nu mai vine. Sau șeful de echipă. Sau ceva sau cineva.
  Pentru cei care cunosc, orice muncă trebuie să înceapă cu o pauză pentru a fi dusă la bun sfîrșit, pentru a fi trainică și rezistentă în timp. Cu cît mai lungă e pauză, cu atît mai durabilă e lucrarea.
  După mimica lor, e clar că aveau ceva coșbuccian în sînge, în dimineața respectivă. E clar că poezeau ceva de Mamă. Cam așa ceva, un scurt rezumat după poezia ”TATA”, by George Coshbook:

Pe peron se-mpleticesc
Bețivi ce beau în gară,
Acolo tată, te zăresc,
Pe tine-n fiecare seară...
Tu storci. Ceva, de prin pahare ce pe gît te ard,
Gaborii te pocnesc din vreme-n vreme
Cu scînduri rupte dintr-un gard.
Cu tine 2 fete stau,
Și storc în rînd cu tine...
Sunt încă mici și pește n-au
Și George nu mai vine. (WTF is George?!)
Și filmul tău se rupe des,
Un singur gînd te mai frămîntă 
Spui că ai vrea ceva de dres,
Dar la pahar ți-s ochii țîntă...
Scapi paharul jos; nimic nu zici.
Cînd carcaleții se goliră...
Te uiți la el și nu-l ridici
Și fetele se miră.
Apoi te sictiriră.



Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu