Reclame aproape adevărate

Neptun, aproape o destinație de vacanță 

   ”Mîncare aproape gratis” : o ofertă de nerefuzat, aș adăuga. Sigur, acest ”aproape” e suficient de relativ pentru a-ți permite să emiți aproape orice tîmpenie.
    Poți, spre exemplu, să zici că pe litoralul românesc găsești aproape aceleași condiții ca la Saint Tropez. Nu, n-am ales foarte bine exemplul, deoarece, la prețuri, da, litoralul românesc se bate fără jenă cu cele mai scumpe destinații de vacanță din lume.
  Dar poți folosi această găselniță comercială pentru a spune ”politicienii sunt oameni aproape cinstiți și aproape sinceri”. Sau că Bianca Drăgușanu e aproape virgină.
     În România se trăiește aproape bine, domnule președinte!
  Nu-i nimic, și alegerile sunt aproape. Nu astea de acum, ci alea din 2114. Astea de acum, aproape corecte cum sunt ele, nu vor schimba aproape nimic. S-ar putea ca peste o sută de ani, totuși, alegerile aproape să conteze. Dar nu mai devreme. Pînă atunci, vorba deontologilor din presă, țineți aproape. Aproape gratis.

  Și tot din registrul bazaristico-litoralistic, îmi amintesc instrucțiunile de folosire, mîzgălite cu pixul pe o hîrtie lejer boțită, aferente unui binoclu de jucărie: ”De departe vezi aproape”.
  Dar să nu o uit și pe doamna care vindea obiecte de cult - niște kitschuri oribile, Jesus cu beculețe, cruci care-și schimbau culorile ca la discotecă. Mai lipseau pixurile cu Maria Magdalena care se dezbracă cînd o întorci cu capul în jos. Mișto, nu? Vii de la plajă în curu gol și-ți cumperi o cruce turcoaz, un Isus fuchsia, ceva cu leduri, care să te apere de ispitele trupești de tot soiul, de care, culmea, e plin litoralul, ba chiar, zic unii, ăsta e și scopul său. Le vindea printre șaorme, arme de jucărie, reviste porno și pachete de țigări. Peste toate astea, trona inițiativa de marketing a patroanei (sau a matroanei, mai corect): un afiș menit a spori vînzările obiectelor religioase, probabil un pic mai greu vandabile, cu garanția ”TOATE OBIECTELE SUNT SFINȚITE”. Ceea ce n-ar fi chiar total exclus, la urma-urmei, Catedrala Șmenuirii Neamului nu se construiește cu post și rugăciune, nu-i așa, preaaproapefericitule Daniel?
  Doamne-ajută să Doamne-ferește!