Serios!

Voi, cei care intraţi aici, aflaţi că toate postările de pe acest blog,fără excepţie, sunt pamflete,pure ficţiuni,produsul imaginaţiei autorului,sau interpretări parodice ale realităţii în viziunea strict personală a acestuia.

joi, 4 decembrie 2014

Cum nu mi-am petrecut sfîrșitul lumii

 

O Apocalipsă de proastă calitate, ieftină, e o adevărată crimă. E ca și cum ai încerca să omori pe cineva aruncîndu-l de la etajul 1 sau spînzurîndu-l de clanța ușii. Sau gîdilindu-l cu o pană de  ghitară. Pur și simplu nu se face.
   Așa că tare ne-am mai bucurat ieri, cînd am auzit că a crăpat o capră nucleară în Ucraina, aici, lîngă noi! Pardon, o centrală nucleară...cred că făceam exerciții de dicție, nuuu, nu ne bucuram de capra vecinului, cine, noi?... Cunoașteți exercițiile de genul ”capra crapă piatra, crăpați-aș eu capul...”, scuze, asta s-a luat de la știrile ProTV de la ora cinci.
Revenind la caprele noastre.  În sfîrșit, un sfîrșit cu potențial. Cu potențial nuclear!
Îl întreb pe colegul meu de serviciu care are smartfon. Și laptop. Și net. Cum ar veni, îl întreb pă surse:
- Ai auzit că a crăpat o centrală nucleară în Ucraina? E aproape?
Colegul se uită la subsemnatul ca la ultimul nord-corean analfabet, unul care nu știe nimic, nu știe nici cum îl cheamă (dacă îl cheamă Kim Jong-un?) și nu știe nici măcar că e o crimă să te numești Kim Jong-un:
- E în Ucraina...ce mai contează?...
-Contează. Chiar dacă rezultatul e același, diferă timpul rămas.
  Nu primesc cine știe ce informații. Nu se agită nimeni. Blazare corporatistă, nici o atitudine pro-radioactivă, nimic. Începe dezamăgirea. Încă o Apocalipsă moartă din start.
Urmează niște glume cu tentă sexuală legate de efectele radiațiilor asupra bărbaților. Ce le crește, cît le crește, ce la cade, ce le rămîne, chestii de astea. Jocuri de cuvinte stupide, de genul ”flocosul nuclear”, ”bomba iat-o mică”, ”Cernoballs” ș.a.
  Și totuși...avem o problemă, nu? Putem ști noi cît e de gravă? Autoritățile ascund întotdeauna adevăratele dimensiuni ale catastrofelor produse din cauza propriilor incompetențe. Haideți, dragilor, sunteți copii, trebuie să vă explic chiar tot?! E gata, cînd apare așa ceva, pot fi 50% șanse să fie pe bune! Iar dacă e pe bune, trebui făcut ceva...vorba aia, de cîte sfîrșituri ale lumii crezi că o să ai parte în viața asta? Trebuie sărbătorit. Abia atunci am constatat adevărata catastrofă.
- Eu am 12 lei. Tu cît ai?
- Vreo 8 lei.
   Împreună aveam așa, cam de o gripă aviară de aia, falsificată rău tare. N-aveam nici măcar de o invazie a căpușelor. Abia dacă ne-am fi descurcat în cazul unei epidemii light de ”boala limbii albastre”, la vaci. Catastrofă nucleară?! Păi ca să-ți faci de cap cu ocazia unui Sfîrșit de o asemenea anvergură, trebuie să fii ori interlop, ori politician. N-ați observat din filme, că toate catastrofele se întîmplă în America? Ați văzut vreun film cu asteroizi căzînd peste Șimleul Silvaniei? Cu Godzille devastînd Podu Iloaiei? Cu extratereștri invadînd județul Teleorman?...poate la următoarele alegeri. Noi, ăștilalți trebuie să ne mulțumim cu ce ne mai pică de la stat, de la guvern, pe ici, pe colo: o inundație, o înzăpezire, o alunecare de teren, cel mult o nouă rectificare bugetară. Spuneți și voi, ce să facă oamenii simpli, cei care muncesc (că aștia n-au bani), cum să-și bea ei mințile pînă li se rupe nucleul și li se fisionează filmul?
  Am început să căutăm soluții low-budget pt catastrofe decente, mărișoare, de talia Cernobîlului. Am constatat că se poate. Vorba aia, Dumnezeu îți ia, dar nu-ți scoate din traistă. Cu puțină bunăvoință, creativitate și noroc, chiar fără mulți bani în buzunar, poți organiza o Apocalipsă reușită! Rețeta e valabilă doar pentru Iași, deocamdată, dar se lucrează la o bază de date extinsă, cu locații și pentru celelalte orașe, excepție făcînd orașele din județul Vaslui, unde lucrurile merg de la sine. Datele vor fi stocate în niște hărți electronice pe sistemul de la Google, și vor putea fi accesate cu niște aparate asemănătoare cu GPS-urile. Acestea se vor numi GPDS (Global Positioning Drinking System), un fel de GPS-uri pentru băut.
  În Iași, puteți merge, paregzamplu, la barieră, la BJATM (nu știu ce înseamnă BJATM, dar îmi place cum sună), sunt o serie de ”terase”, să le zicem, unde, se pot consuma catastrofe nucleare, atomice, în recipiente ebolizate, bine SIDAte.  După ce consumi așa ceva, ziua de mîine nu are voie să mai existe! Garantat sfîrșitul lumii! Și chiar dacă, prin absurd, nu te omoară ce bei, te omoară cu cine bei, sau cu cine nu bei și tot nu scapi.

  Am mai aberat noi așa, un pic, pînă cînd a venit o știre mai consistentă, din care am aflat că reactorul ucrainean nu a făcut ”bum!” ci a făcut, mai exact, ”fîs”. Nu a fost fisiune nucleară , ci fîsîiciune nucleară. Mai bine. Țara noastră nu e pregătită încă pentru așa ceva.
  Suntem prea săraci ca să ne permitem apocalipse ieftine, ineficiente.

 

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu

Lăsați orice comentarii, voi ce intrați aici!