Superofertă: Cruce Led full HD diagonala 10m Broșteni

       I-au pus cruce Broșteniului. La propriu. De aia luminoasă, cu leduri, care despică bezna-n patru.   
Păcat că nu am niște imagini de noapte, să vedeți ce frumos se înalță, albă și impunătoare. Laser, frate!

  Chiar lîngă Broșteni e un delușor. Cu rol de pășune. Delușorul își ia rolul în serios: zilnic, e păscut agale, de vaci, cai, oi, capre. Precum și de alte animale care beau bere, sucuri și aruncă peturile fix acolo unde se golesc. 
  Pentru că delușorul-pășune avea nevoie de-un nume, noi i-am zis simplu, Munte, și am purces să-l escaladăm ca atare. Mai precis, să ne plimbăm pe-o potecă care duce pînă-n virf, la cruce. Să atingem minunea cu mîinile noastre. 

  Cică în prima seară cînd s-a aprins, cîțiva bețivi cu privirea cvadruplată, care tocmai ce se hotărîseră să plece acasă, văzînd mai multe cruci luminoase pe cer, că noaptea dealul nu se mai vede, și-au făcut, la rîndul lor, cruce: au crezut că văd o escadrilă de avioane ostile, că sunt atacați pe calea aerului. Așa că s-au întors la crîșmă să-și mai facă nițel curaj. Sau să-și ia adio. Sau pur și simplu.
   Înafară de unul, un pic mai beat ca ei, care a crezut că vede wizzairul de Torino și s-a apucat să zbiere după nevastă-sa. După ce și-a amintit-cu greu-că nu e însurat, s-a liniștit.

   Crucea e chiar în vîrful Muntelui. Acolo unde numai vulturii se avîntă. Cu capu-n jos. Cînd leșină și cad din văzduh.
  Apropo de păsări, cît ne-am învîrtit pe acolo, n-am văzut nici o pasăre, de nici un fel să se așeze pe acest simbol al creștinismului. De unde concluzia că păsările sunt evreice. Nu sunt nici musulmane, nici budiste. Dacă erau musulmane, ar fi avut ciocul acoperit de pene-burka și s-ar fi detonat în crecătorii de pui, în cotețe, în piețe cu porumbei etc. Iar dacă erau budiste, s-ar fi aruncat în rîuri, ar fi cotcodăcit și ar fi ciugulit sincron, iar găinile al căror cocoș ar fi ajuns borș, s-ar fi aruncat în cuptor ca să fie arse împreună cu soțul lor. Ba mai mult, n-ar fi mîncat boabe de porumb decît condimentate cu curry.
  Priveliștea e magnifică. Cer, munți, dealuri, Bistrița, iar munți. Locația e perfectă, monumentul fiind vizibil de la orice terasă din localitate. 

   O inițiativă creștinească, lăudabilă, la urma urmei, fiecare are o cruce de dus. Sau de pus. Chiar, oare s-au depus și niște bani publici în niște conturi private, cu ocazia asta? Nu știu, mă întreb.Dacă da, și lor le putem pune cruce.
  Iar dacă oamenii locului vor fi nevoiți, la un moment dat, să plece din cauza lipsurilor, a minusurilor cum s-ar zice, tot va rămîne în urma lor, un mare plus. Luminos, în vîrful dealului. 
Vorba bancului: ultimul care pleacă stinge lumina. La cruce.