Serios!

Voi, cei care intraţi aici, aflaţi că toate postările de pe acest blog,fără excepţie, sunt pamflete,pure ficţiuni,produsul imaginaţiei autorului,sau interpretări parodice ale realităţii în viziunea strict personală a acestuia.

vineri, 5 august 2011

ZBOARĂ,ZMEULE,ZBOARĂ!

Într-adevăr, zmeul este un personaj negativ.Nu ştiu în poveşti, dar în realitate e cu adevărat malefic.Ptiu!
Zmeul îţi fură comoara, adică banii din portofel.Care valorează, oricum, mai puţin decît portofelul în sine.Cum să dai 25 de RON pe 2 beţe şi-o hîrtie colorată?Care, de cele mai multe ori, e de unică folosinţă, îl înalţi o dată -după o sută de încercări şi sute de km de alergat, mai bine te înscrii la maraton- şi rămîne agăţat în cine ştie ce cabluri de curent, de laşi în beznă vreo două cartiere, mai ceva ca Dorel cel cu tîrnăcopul.Şi atunci să vezi cît te costă!Sau te bagă în divorţ.Degeaba încerci să explici soţiei că sutienul din mîna ta sau perechea de chiloţi de damă cu dantelă de pe capul tău au fost agăţate de zmeul cel nărăvaş de la un balcon al hotelului.Ca să nu mai vorbim de blonda de pe bancheta din spatele maşinii.Tot agăţată cu zmeul.
Toată lumea umblă cu zmeul.
Politicienii agaţă cu zmeul şpăgi şi afaceri cu statul.Liceenii nu înalţă zmee, le rulează şi le fumează.Şi li se rupe.Aţa.Studenţii agaţă cu zmeul studente.Popii n-au voie să umble cu zmee, că e de la concurenţă.Aşa că ei înalţă îngeraşi, care aterizează gingaş prin conturile preafericiţilor, încărcaţi cu ochiul-dracului, banii de la prostălanii de enoriaşi care încă mai pun botul la poala dumnealor.Restul populaţiei agaţă ce poate, altfel nu se explică cum se mai poate trăi în România.  
  Zmeul are chef de luptă în cele mai nepotrivite momente.Făt-Frumosul tău, juniorul adică, îi aude chemarea la luptă, pe frecvenţa lui specială.De fapt Zmeul ştie cînd eşti obosit, cînd n-ai chef, cînd stai tihnit la o bere, cînd abia te mişti, ars de soare.Mai ales cînd nu bate deloc vîntul.Şi atunci, pe frecvenţa privată a copiilor îi trimite Prîsleanului tău o ofertă pe care acesta nu o poate refuza.Iar tu nu îl poţi refuza pe el.



   Asta am păţit şi eu la mare anul ăsta.Am terorizat împrejurimile pensiunii cu această distracţie aeriană.Ştiţi cum trece lumea pe sub băţul ăla la limbo dance? Aşa treceau turiştii pe sub firul meu de la zmeu pe aleea ce ducea la mare.Zmeul se prinsese cu ghearele lui diabolice într-un copac şi nu voia să se mişte de acolo iar firul său devenise o barieră invizibilă.Firul era de plastic, de pescuit.Parcă eram la camera ascunsă.Împiedicări, fuste ridicate, danturi curăţate cu aţă zmeiară, peruci trîntite în colbul drumului şi multe, multe complimente din partea tonetarilor de pe marginile drumului cărora le furasem toţi clienţii, înlocuisem shoppingul cu circul.
O seară, de altfel, reuşită.

Niciun comentariu :

Trimiteți un comentariu