A apus luna la Brăila.Luna, ca o tigvă de ceară...

"Scriu pentru că iubesc viaţa."

*

                               

"Când eşti tânăr eşti dincolo de moarte şi în adevăruri care nu se mai repetă. "

*

"Elaborez greu, căci viaţa nu merge în fiecare moment în picioare, cade, merge şi de-a buşilea, e rea, arţăgoasă, nesuferită, mincinoasă, plină de praf, tăvălită prin gunoaie... Doamne, Dumnezeule, dar într-o zi o vezi din nou atît de fragedă şi duioasă, ca un ied ieşit dintr-un rîu. Şi-atunci te-ntrebi sau numai o parte a sufletului crede că se-ntreabă: unde sunt gunoaiele? Sau au fost ele? Cînd viaţa e frumoasă e cu mult mai năpraznică decît în clipele ei murdare. Mergi, suspini, respiri, rupi o frunză − şi eşti mai puternic decît Dumnezeu!"

*

A murit Fănuş Neagu.De azi înainte, Dunărea curge prin Rai.

 

Cîteva poze

Paradoxuri de duminică

- pentru a mări, daţi click pe imagine -

  Pentru mine, răspunsul la marea întrebare a vieţii, "Ce aş face dacă aş cîştiga la LOTO"?, e cît se poate de clar:aş călători.Asta e pasiunea mea no.1.Aşa am descoperit cît de proastă e combinaţia dintre pasiuni şi sărăcie.Serios, nu e prea grozav să te cocoşeze pasiunile de abia să mai mergi şi să nu ai bani să le mai satisfaci puţin, din cînd în cînd.Cu toată sărăcia, pasiunile găsesc moduri diverse de a se manifesta.Fiind prezente zi şi noapte în subconştient, ele determină acţiuni, gînduri, care să le satisfacă într-un fel sau altul.
 De exemplu, dorinţa de a călători.Dacă nu reuşesc cu picioarele, călătoresc involuntar cu gîndul.Introspecţie.Fiecare om e un univers de gînduri, de trăiri, de concepţii.Călătoriile în interior pot duce la descoperirea unor teritorii cel puţin la fel de fascinante ca şi cele exterioare nouă.Ce e o călătorie, de fapt?O simplă deplasare a corpului nostru din punctul A în punctul B?Pentru unii, poate fi o deplasare din punctul în care se plictisesc şi cască "Aaaa..." în punctul în care be.Şi be şi be, pînă nu mai ai cu C, că D!Se termină banii.O călătorie e de fapt ceea ce cîştigă sufletul nostru în contact cu noutăţile exterioare sau interioare întîlnite.Cînd eşti constrîns să rămîi fizic, în acelaşi loc, te îndrepţi cu gîndul spre ceea ce simţi, ceea ce ţi se întîmplă înlăuntrul fiinţei tale.Astfel, acest blog al gîndurilor şi trăirilor mele devine un jurnal de călătorie, întîmplările de peste zi devin noi teritorii ce merită analizate pe măsură ce sunt descoperite.Viaţa de zi cu zi devine o aventură plină de suspans, pericole, revelaţii, în care nu ştii ce te aşteaptă după următoarea cotitură, o aventură pe viaţă şi pe moarte, ca extreme.Aşa cum un segment de dreaptă este o mulţime limitată, dar infinită, deoarece între capetele ei încap o infinitate de puncte, viaţa unui om, deşi limitată între momentul naşterii şi cel al morţii, poate cuprinde o infinitate de experienţe, gînduri,trăiri, care merită povestite.Paradoxal este faptul că noi nu avem timp să ne trăim viaţa în totalitate, nu avem timp să experimentăm tot ceea ce zace în noi , universul infinit al individualităţii noastre.Raportat la această nesfîrşire, numărul experienţelor noastre de viaţă, oricît de mare, este egal cu zero.Cine a trecut pe la liceu ştie că un număr oarecare, oricît de mare, "n", împărţit, adică raportat la infinit este egal cu zero.În concluzie, noi nu trăim deloc.
 Dar paradoxul nu se opreşte aici.Haideţi să raportăm numărul "n" al experienţelor pe care le trăim la zero, tocmai am demonstrat că nu trăim deloc, deci conform teoremei de mai sus avem zero experienţe de viaţă.Aşadar, dacă, de fapt, nu avem nici o experienţă de viaţă, atunci, raportat la zero, "n" împărţit la zero este egal cu infinit.Adică trăim o infinitate limitată.
 În concluzie, în acelaşi timp nu trăim deloc şi trăim la infinit.Raportat la cît am putea trăi şi experimenta, nu trăim deloc, dar raportat la faptul de a nu avea trăiri şi a nu experimenta nimic, trăim o infinitate de experienţe.
 Ce înţelegem noi de aici? Că de trei săptămîni n-am mai pus picătură de alcool în gură, cred.

O hotărîre fermă: îmi fac fermă!

Dar nu orice fel de fermă.
Îmi fac o fermă de şefi.O crescătorie de superşefi.Nici n-aş avea nevoie de paznici:"Atenţie, şefi răi!"
Ăsta e viitorul.
Să analizăm puţin situaţia: cum e organizată lumea, de fapt? Sunt cîţiva moşnegi libidinoşi care au toţi banii din lume pentru o sută de vieţi de acum înainte, pe de o parte, şi cîteva miliarde de sclavi care trebuie să le asigure moşnegilor cu pricina un planetar joc de Monopoly, pe de altă parte.Dar cum reuşesc cîţiva moşnegi impotenţi să ţină cu botul pe labe o planetă întreagă?Cu ajutorul şefilor.Turmele, oricît de mari, se mînă cu cîţiva cîini devotaţi.A ajuns proverbială incompetenţa sefilor.Lipsa lor de caracter.Credeţi că întîmplător promovează doar lichelele?Au nevoie de ei. Fiind profesional zero pregătiţi şi fiind conştienţi de asta, vor ţine cu dinţii de posturile lor călduţe, nefiind în stare să facă altceva.Vor fi pînă în măduva spinării recunoscători celor care i-au pus şefi. Se doresc şefi fără milă.Observaţi cum ţipă şeful zilelor noastre, zici că interviul de angajare constă în probă de rezistenţă laringo-bucalo-decibelică, nu altceva.Ştiţi de ce ţipă?Să-şi ascundă incompetenţa.Nu sunt în stare să muncească, să gîndească, să ofere soluţii, alternative, să managerieze, într-un cuvînt.Managementul e de mult o limbă moartă,mai moartă decît latina, mai moartă decît azteca.
 Dar şefii ăştia naturali sunt totuşi oameni, au şi ei defecte, mai au impurităţi umane prin creieraşele lor roz.Nu sunt perfecţi.Aici intervin eu.
 Cu ajutorul geneticii, voi crea în laborator superşefi.Zero conştiinţă.Zero toleranţă.Dedicaţie totală zeilor banului.Ai nevoie de cineva care să concedieze o mamă gravidă cu încă doi copii acasă?Ai nevoie de cineva să scoată în stradă bătrîni bolnavi şi să le ia garsonierele?Ai nevoie de organisme financiare intrnaţionale ai căror şefi să înfometeze ţări întregi şi să privească zîmbind cum mor mii de copii?Veniţi la "EL JEFE", ferma de şefi!Avem tot ce vă trebuie: de la şefi de magazie la preşedinţi de corporaţii, de la preşedinţi de bloc la manageri de proiect, şefi de partid, patroni de cluburi sportive, chiar şi şefi mafioţi.Cumpăraţi azi doi sales manageri şi primiţi la jumătate de preţ un şef de scară!En-gros, en-detail, cum vă place.Singurul tip de şef pe care nu vi-l pot vinde e propriul meu şef pe care am onoarea să-l întrupez.Pentru nostalgici am şefi tip Ceauşescu, vînd suveniruri pentru miliardari excentrici, de exemplu, pentru cei care s-au îmbogăţit sub diferite regimuri vînd Băseşti, Boci, Udre, Ilieşti, Năstaşi, Constantineşti.Pentru ţigani vînd Vanghelii şi Berceamondiali.
 Asta pînă cînd afacerea se va strica, va apare concurenţa şi va începe producţia de masă, şefi Made în China, la preţuri accesibile.Fiecare consumator de bere şi meciuri îşi va cumpăra un şef pentru soacră, soţiile vor cumpăra şefi pentru prietenii soţului pentru a-i împiedica pe aceştia să-l mai ia vineri seara de acasă şi tot aşa.Unii vor închiria şefi pur şi simplu din răzbunare, să-şi bată joc de ei.Studenţii vor cumpăra de pe net şefi de catedră contrafăcuţi.
 Nu, pe bune, a coborît vreodată vreun zeu de ăsta al banului la voi, să ţipe?Nu, pentru ei suntem doar statistici reci, făcute de şefi.Şefuţii ăştia ai noştri trebuie să ucidă însă cu mîinile goale, ei trebuie să facă treba murdară a acestor Moşi Craciuni, Santa Killers, care apar de revelion la TV cu daruri şi-şi pun numele pe fundaţii umanitare, care să-i mai umanizeze un pic.Cum să nu merite prime grase săracii şefi?Doar ei ne vorbesc de competenţă, de randament, de eficienţă, de competiţie, de performanţă.Adică mai multe moduri de a ne prosti să dăm cît mai mult de la noi, să ne mulţumim cu cît mai puţin pentru ca ei, cei puţini să aibă cît mai mult.Nimic nu s-a schimbat.Înainte, biserica făcea asta.Promitea Raiul în schimbul renunţării la toate bucuriile vieţii pe pămînt.Acum Dumnezeu e banul iar preoţii sunt şefii.Ei ne predică azi RENUNŢAREA, pardon, performanţa.
 Dar cum rămîne cu Dumnezeu cel adevărat?Dacă va fi să ajung la Judecata de Apoi, după ce voi fi fost nesimţit de bogat, şef al unei ferme de şefi?Simplu.Creez în laboaratoarele mele un megasuperextraşef şi-l fac şefu' Lui Dumnezeu, care-i problema?
"EL JEFE": "SĂ NE TRĂIEŞTI, ŞEFU!"

România, loc de jego

 

Un poliţist cu gîndire întîrziată

-întîmplare adevărată-

  Vine o vreme în viaţa unei femei cînd doi dobitoci,cretini,neterminaţi,născuţi din fecundarea unui muc de către un hemoroid se hotărăsc să o violeze.Lăsînd orice subtilitate, maniere, la o parte, se prezintă la uşa victimei şi cu mijloace specifice meseriei lor care nu înţeleg de ce nu e trecută în nomenclator, din moment ce e tolerată, după cum veţi putea vedea, încep să deschidă această uşă.Întîmplarea providenţială face ca victima să iasă de la duş exact în secunda în care cei doi descuiaseră uşa şi urmau să intre.Cu o prezenţă de spirit salvatoare, duduia se izbeşte în uşă şi o încuie de la yala de sus.Deloc demoralizaţi, cei doi reîncep munca de spărgători cu răbdare şi tenacitate.De cealaltă parte a uşii, eroina noastră şi ea, perseverentă, încuia uşa.Ca să nu treneze acţiunea, care trebuie să recunoaşteţi că seamănă cu un thriller de succes, ea a încuiat şi de jos uşa, după care a sunat unde dacă nu la 112.Culmea, a răspuns cineva.Dar ştiţi ce a răspuns? La panica ei, cu violatorii la poartă, ştiţi ce a fost în sare să producă domnul de la 112? Se întîmplă în România.Răspunsul profesionist, ajutorul dat de acest serviciu de urgenţe, a fost ceva de genul, domnişoară, uitaţi-vă mai atentă pe vizor, îi cunoaşteţi, sunt prieteni de-ai dumneavoastră.Sigur îi cunoaşteţi.

 Stupefiant.La insistenţele ei, la toate încercările de a-l convinge că se află într-un pericol real, clarvăzătorul de la 112 îi dădea înainte că nu e nici un pericol.Presupun că ce s-a gîndit el, în căpşorul lui frumos, domle, nişte oameni dacă face sex împreună trebuie că se cunoaşte bine, n-are cum să fie nişte străini deoarece este extrem de intimi, aşa e relaţia cu felaţia între violator şi victima lui.Mai cu sila, dar totuşi e iubire.Iar cum domnişoara de la telefon spunea că nu e iubire, deci, conform legii lui Marin Preda, nimic nu este.Legea trebuie respectată.Dacă nimic nu este, de ce să trimitem patrula?Ha?"

 La un moment dat, cele două mizerii umane au plecat.Domnişoara, neviolată fizic, dar violată în drepturile ei cetăţeneşti pentru care plăteşte impozit, s-a dus şi a dormit la o vecină.Nici o patrulă de poliţie nu i-a deranjat somnul în acea noapte.

 A doua zi a schimbat yalele, dar atît.Pe fanul lui Marin Preda de la 112 nu l-a schimbat nimeni.