Un gigantic nor de alcool plutește prin spațiu !

https://www.mentalfloss.com/article/51271/there-are-giant-clouds-alcohol-floating-space

   În întâmpinare, pe holul de la intrare (viitorul hol de la ieșire), dați-mi voie să vă servesc cu o știre tare, care plutea de ceva vreme, pe net, ca un nor de alcool prin spațiul cosmic.

    Pe scurt, știrea zice  cam așa:

 Undeva, în galaxia noastră, s-a descoperit, în 1995, un imens nor de alcool, cu un diametru de 1000 de ori mai mare decât întreg sistemul nostru solar. Norul conține suficient alcool etilic pentru a umple 400 trilioane de trilioane de halbe de bere. Pentru a consuma această galactică cantitate de bere, fiecare om de pe Pământ ar trebui să bea, zilnic, cam 300.000 de halbe. Pentru o perioadă de 1 miliard de ani. Dacă sunteți interesați de mai multe detalii de natură științifică, click AICI.

      Bineînțeles că nimeni nu poate să bea zilnic, 300.000 halbe (1 halbă/pint=0,568 litri). Așa că, ciocnirea cu incomesurabilul nor etilic este, cumva, inevitabilă. Vom muri cu toții de băutură. Ce imprevizibil sfârșit al lumii! Ce Alcoolcalipsă ne așteaptă! Mai ales pe adepții cultului apei plate cu lămâie și a berii fără alcool. Din cauza lor, ne bate Dumnezeu!

       Totuși, din cele mai vechi timpuri, unii oameni s-au opus instinctiv și premonitoriu. N-au acceptat cu resemnare acest sfârșit bahic, pe care, un Dumnezeu cu un simț caracalean al umorului, ni l-a pregătit. Spun ”caracalean” pentru că, așa cum, numai la Caracal, închisoarea se află pe Strada Libertății și cimitirul pe Strada Învierii, tot așa, numai la noi în Univers, rezervele de alcool sunt pe Calea Lactee!

       De-a lungul vremii, acești luptători razvrătiți au fost marginalizați, batjocoriți, numiți bețivi, alcooliști, carmoliști, drojderi, sugative, pilangii, machitori, consumatori, cherchelengii, afumați, parfumați, lepădături, turmentați, cheflii, băsești și văcăroi. Dar ei sunt adevărații eroi care încearcă să salveze planeta de la astronomica comă alcoolică care o paște și să restabilească un echilibru în univers, consumând aprig din dușman! Putem spune fără să greșim că, acești oameni, sunt un fel de supereroi. Răzbăutorii! Mai ales atunci când ies din toaletă cu chiloții trași peste izmene. Sau când zboară din crâșmă la ora închiderii, fluturând după ei o față de masă sau o notă de plată cât pelerina lui Superman.
        Vorba lui Smiley: ”- Cine-i salvează pe eroi? Cine-i ridică și-i șterge de noroi ?...merge cineva la Dorohoi?...”

        Fake news sau un fapt dovedit științific? Când am dat cu ochii de știrea asta, am crezut că băieții de la Times New Roman s-au lansat pe internațional, cu un site în limba engleză cu accent moldovenesc. Mă așteptam să citesc a suta oară glumele alea obosite cu județul Vaslui. De genul: ”Înaintea timpului lor: vasluienii au stocat spirt în cloud, încă din anii 90!”. Sau: ”cercetătorii britanici au descoperit raiul vasluienilor”. Ori: ”un vasluian prins la volan sub influența băuturilor alcoolice, a declarat că nu era bat ci doar un pic, cu capul în nori.” Chestii de astea. Oricum, după un nor saharian e, oricând, binevenit un nor de bere rece.

      Totuși, să nu zicem ”HÂC!” până n-am servit. Sau cum se mai spune, să nu ne îmbătăm cu bere caldă. Prudenți, am cercetat, am căutat, am googleit, am firefoxit. Se pare totuși, că bucuria nu ne este umbrită de un mare fake-news, n-am găsit nimic care să infirme aceste informații, ba dimpotrivă, s-ar părea că acest nor nu e singurul, ci ar mai exista unul, chiar în centrul galaxiei, numit Sagittarius B2. Din păcate, acesta e destinat, în principal, fabricării spirtului de contrabandă, deoarece conține, într-o proporție importantă, metanol. Nasol.

       În lumina chihlimbarie a acestor informații,  nu pot să nu remarc câteva similitudini între situația mea la nivel planetar și cea a planetei noastre la nivel galactic...
       Faptul că norul gigantic de alcool se află la numai 10.000 ani lumină de planeta pe care mi-am cumpărat apartamentul, mă face să simt, la scară galactică, că tot în zona gării stau. Știu că nu există nici o gară cosmică, dar dacă va fi, aici se va construi. Deoarece numai în gară, mai vezi dimineața, fenomene de genul ăsta, nori de alcool însoțiți pe alocuri de precipitații cu urină și intensificări ale vânturilor dosnice, uneori urmate de descărcări electrice, mai ales atunci când bețivanii se pișă pe vreun cablu neizolat. Se mai întâmplă și fenomene extreme, de exemplu uraganul Mona, cu celebrele lui tornade care nu lasă nimic și pe nimeni în picioare.

      În încheiere, pe holul de la ieșire (fostul hol de la intrare) - la bot de cheval cum s-ar zice - sorbind articolul până la ultima picătură, am dat peste o ipoteză fascinantă, pentru unii: datorită compușilor organici conținuți, acești nori ar putea pune bazele unui proces evolutiv. Cu alte cuvinte, ar putea determina apariția vieții pe vreo planetă fertilă și dispusă. Ființe întrupate din alcool.
      Nimic nou, am zice noi. Avem din ăștia, chiar prea mulți. Se cheamă ”audiență pentru Antena 3” și ”protagoniști pentru Acces Dinrect”.
      Omuleții verzi de care ne-am temut dintotdeauna, ar putea fi, de fapt, omuleți albaștri. Veți spune că e doar o chestiune de nuanță, dar iată că multitentacularii monștrii spațiali cu care ne luptăm încă de pe vremea lui H.G. Wells, nu sunt altceva decât niște simpatici ștrumfi!
               
       Pe care i-am băut.