Basmele Iepurașului portocaliu

   

     A fost odată ca niciodată. În dimineața unei zile de 26 iunie, de Ziua Tricolorului, o rățușcă roșie, o gâscuță galbenă și o veveriță albastră au intrat în barul ”Tricolorul”. Rățușca roșie a comandat un Bloody Mary, gâscuța galbenă o vodcă lemon, iar veverița albastră, un lichior curacao. Rățușca roșie a dat Bloody Mary peste cap, s-a dus la tonomat și a pus melodia ”Lady in red”. Gîscuța galbenă a dat vodca lemon peste cap, s-a dus la tonomat și a pus colindul ”Galbenă gutuie”. Veverița albastră a dat peste cap lichiorul curacao, s-a dus la tonomat și a pus hitul ”I`m blue da ba dee da ba daa”. Până aici, pure coincidențe. Pure, ca îngerii, nu pure ca de cartofi.

     Barmanul, intrigat de aparița celor trei, s-a prefăcut că spală niște pahare, fix în fața lor și le-a studiat discret, barmanește, cu intenția de a intra în vorbă. Astfel, a remarcat, printre alte lucruri, că stimatele cliente purtau, fiecare, la gât, câte un lanț argintiu de care atîrnau două litere aurii. Rățușca roșie avea o pereche de râuri, ”RR”, gâscuța galbenă, o pereche de geuri, ”GG”, iar veverița albastră poseda un dublu ve, ”VV”.

     Și mai intrigat, barmanul a deschis discuția:

 - Nu înțeleg...

 - Ce nu înțelegi? s-au îmburicat cele trei cliente într-un glas, pe un ton un pic pasiv-agresiv.

    Barmanul a arătat spre literele aurii:

 - ”RR” înseamnă ”Rățușca Roșie”, ”GG” înseamnă ”Gâscuța Galbenă”, clar, dar ”VV” nu înțeleg ce înseamnă. Veverițo, ai fost verde? De unde ”VV”?

     Toate trei l-au privit cu superioritate, sau barmanul le-a privit cu inferioritate, depinde cum privești.

 - Băi incultule, i-a răspuns veverița, ”VV” înseamnă ”Veverița de Voroneț”. Dar pentru că ne-ai servit frumos, ai de la mine un safir. Cu plăcere, hai sictir.

 

     Rățușca roșie i-a dăruit, la rândul ei, un rubin ”să mă pupi sub baldachin”, iar gâscuța galbenă, un chihlimbar, ”să-ți vezi trestia tot mai rar”. Bucuros, barmanul și-a luat darurile și a trăit fericit cu partenerul său de culoare (poate prind o ecranizare pe Netflix), pînă pe 1 decembrie al aceluiași an. În dimineața de 1 decembrie, barmanul i-a propus partenerului său să-i țină locul la bar, în speranța că, fiind tot o sărbătoare națională, ba chiar cea mai importantă sărbătoare națională, vor veni mai multe animale colorate, care-l vor umple de pietre prețioase sau alte daruri valoroase. Se știe că animalele colorate nu vin de două ori cu daruri la același barman. Partenerul a acceptat.

     Seara, cei doi, s-au întâlnit la cină. Nerăbdător, barmanul și-a întrebat partenerul ce daruri a primit. Tăcut, trist, partenerul, s-a ridicat de la masă și a deschis, larg, geamul. Din grădina casei a năvălit un miros de vidanjă, imposibil de suportat.

- Dar ce s-a întâmplat, ce animale colorate au venit astăzi la bar?

- Doar unul, ”CC”: Cocoșul Căcăniu. Toată ziua am ascultat Marilyn Manson, ”This is the new shit”, iar acolo, în mijlocul grădinii e cadoul, grămada aia cu vârf.

     Și-am încălecat pe-o șa, pe un cal fuchsia.