Mi-e greață să scriu asta, dar poate va folosi cuiva, la un moment dat.
Dacă te afli la coadă la supermarket și tânărul din fața ta nu are aplicația comerciantului respectiv, dar o caută fără să o găsească, până îți pierzi răbdarea, sau dacă îi mai lipsesc trei bani de pe card pentru a achita produsele și nu are cash, nu-i sări în ajutor. Nu te oferi să scanezi aplicația ta pe bonul lui. Atenție, s-ar putea să ai bani acumulați prin acea aplicație. Cineva a pierdut astfel 60 lei. Am aflat asta de la o doamnă, casier în cadrul unui market aparținând unui lanț internațional. În momentul în care scanezi codul de bare din aplicație, bonusul acumulat din cumpărăturile anterioare se scade din totalul cumpărăturilor curente. Practic, îi dai banii tăi, unui necunoscut. Uneori, pot fi sume care contează. Asta e prima etapă.
A doua etapă începe în momentul în care regreți că i-ai dat acești bani și vrei să-i recuperezi. Individul se va preface, sub diverse pretexte, că nu-ți poate returna acel bonus decât prin transfer bancar. În consecință, îți va solicita datele bancare, inclusiv numărul de telefon fără de care nu poate efectua transferul. Aparent, trebuie să figurezi în lista lui de contacte. Odată ce i-ai dat datele bancare (n-are nevoie de PIN sau CNP) și numărul de telefon, poți să-i dai și banii pe care-i mai ai, pentru că, oricum ți-i va lua.
Chiar ieri am văzut un ticălos din ăsta la treabă. Bine îmbrăcat, cu aer de student străin. Practic, nu poți să-i fuți un șut în coaie, deși ar merita cel puțin atât, pentru că n-a făcut nimic ilegal. Nu el ți-a solicitat ajutorul. Tu i l-ai oferit, de bună voie. Nu el a cerut banii de bonus înapoi și nici nu e vina lui că n-avea cash în acel moment. Dimpotrivă, a colaborat, cu cele mai bune intenții. A vrut să ți-i transfere, suntem în secolul XXI. E problema ta, dacă nu vrei să-i dai datele bancare. Întâi, te face la psihic, apoi la buzunare. Cine nu pricepe proverbul despre facerea de bine, plătește.
Și am mai auzit una. Escrocii adună informații despre victimă, ca în cazul ”accidentul”. Află numele, vârstele și ocupațiile membrilor familiei, detalii din viața de zi cu zi, chestii personale. Numai că, de data asta, nu te mai abordează la telefon, ci direct, față în față. Se bazează probabil și pe ”competența” poliției, precum și pe impecabila lege românească, făcută foarte bine, dar aplicată un pic cam discutabil.
Evident că domnul în chestiune nici nu auzise de celebrul lanț de magazine și nici nu comandase carne din Japonia, cu toate că-i plăcuse foarte mult noua ecranizare a Shogunului.
În concluzie, cum spunea celebrul motan de pe internet, Grumpycat:
”Sunt două tipuri de oameni în lumea asta. Și nu-mi plac”.
Evitați-i și pe unii și pe ceilalți. Înainte de a interacționa cu necunoscuți, mai ales dacă sunt drăguți, prietenoși și bine îmbrăcați, dați-vă două palme și reveniți-vă. Iar dacă știu și amănunte personale (numele mamei, soțului, fiicei, adresa, locul de muncă), puteți anunța direct poliția.
Ia nu
mai fiți așa de treabă - de treaba altora - și vedeți-vă de treaba
voastră!
Niciun comentariu :
Trimiteți un comentariu
Lăsați orice comentarii, voi ce intrați aici!